Teritoriul GAL Regiunea Rediu-Prajeni este situat in județele Iași și Botoșani, înglobind 9 unitati administrativ – teritoriale:
– Județul Iași: Comuna VALEA LUPULUI, Comuna REDIU, Comuna ROMÂNEŞTI, Comuna MOVILENI, Comuna GROPNIŢA, Comuna VLĂDENI, Comuna ŞIPOTE, Comuna PLUGARI.
– Județul Botoșani: Comuna PRĂJENI.
Teritoriul GAL este situat în partea de Nord Est a ţării, respectiv partea de Nord Est a județului Iasi, acoperind 8,59% din suprafaţa județului Iași şi 0,70% din suprafața județului Botoșani, cu o suprafață totală de 505,28 km2. Teritoriul Grupului de Acțiune Locală, Rediu – Prăjeni este situat majoritar în județul Iași, în proporție de 93,05% (prin comunele GROPNIŢA, MOVILENI, PLUGARI, REDIU, ROMÂNEŞTI, ŞIPOTE, VLĂDENI și VALEA LUPULUI), iar restul de 6,95% în județul Botoșani (comuna PRĂJENI).
Localizat în partea de nord-est a României, Judeţul Iaşi este mărginit la vest de râul Moldova şi la est de râul Prut (care constituie şi graniţa cu Republica Moldova). Cu o suprafaţă de 5.476 Km2, Iaşul este un judeţ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării (ocupă locul 23 între celelalte judeţe ale României).
Județul Botoșani, situat în partea de Nord – Est a României, ocupă o suprafaţă de 4.986 Km2 (respectiv 2,1 % din teritoriul României) și cuprinde regiunea aflată între Siret şi Prut, în extremitatea de nord – est a ţării, la graniţa cu Ucraina (la nord) şi Republica Moldova (la est). La vest şi sud se învecineaza cu judeţele Suceava şi Iaşi.
Suprafața însumată din teritoriile celor 9 comune incluse în teritoriul GAL Regiunea Rediu- Prăjeni totalizează 50.528 ha.
Teritoriul GAL Rediu – Prăjeni are o densitate medie de 67,48 locuitori/km2. Într-o comună din GAL Rediu – Prăjeni trăiesc în medie 3.789 de locuitori.
În cele mai multe comune posibilităţile de angajare la nivel local sunt foarte mici. Cei care au un loc de muncă sunt de regulă zilieri în agricultură, la fermele de dimensiuni medii sau mari existente în teritoriul GAL, fie angajați în aparatul public sau în industria serviciilor. Ceilalţi beneficiază de venitul mediu garantat (VMG) sau alte ajutoare sociale.
Prestarea unei slujbe în altă localitate este în general problematică din cauza costurilor de transport ridicate, acestea ajungând, de cele mai multe ori, până la 25% din venitul net realizat. În plus, întreaga teorie privind beneficiile angajării cu forme legale este prea puţin fezabilă pentru persoanele din mediu rural aflate în căutarea unui loc de muncă, ele preferând beneficiile imediate ale unei slujbe plătite mai bine, în locul unor beneficii pe termen lung ale unei slujbe legale, dar cu un venit mai redus în urma plăţii taxelor şi impozitelor (asigurare socială, asigurare medicală etc.).
În cele mai multe dintre comunele din aria de referinţă există persoane plecate la muncă în străinătate, Spania şi Italia fiind direcţiile predilecte. Profilul emigrantului este bărbat sau femeie, cu vârsta între 25-45 de ani, nivel scăzut de educaţie (sub 10 clase), necalificat, lucrător sezonier în agricultură sau, pe termen lung, în construcţii, menaj sau îngrijire la domiciliu.
Meseriile cele mai căutate la nivel local sunt cele de agricultor (tehnician, mecanic agricol, tractorist etc.), crescător de animale, zidar, zugrav sau tâmplar. Totodată, există un oarecare interes și pentru meserii asociate cu afacerile din turism: bucătar, ospătar, chelner și pentru meseriile non-agricole în domenii precum serviciile şi comerţul.
Serviciile medicale, educaționale și sociale sunt slab dezvoltate pe toată zona în raport cu standardele și cerințele comnității europene, acest lucru reprezentând un minus pentru populația de pe teritoriul GAL. De asemenea infrastructura rutieră necesită intervenții semnificative pentru îmbunătățirea condițiilor de trai a populației.
Deşi judeţele Iaşi și Botoșani deţin o mare suprafaţă de teren agricol, această resursă nu poate fi eficient valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenţei următorilor factori: alternanţa categoriilor de sol, fragmentarea acestora, forţa de muncă îmbătrânită (aproximativ 28% din populaţia rurală are peste 60 ani), migrarea tineretului către centrele urbane, gradul mare de sărăcie a proprietarilor care întâmpină dificultăţi în realizarea culturilor şi creşterea animalelor, lipsa capitalului pentru restructurarea şi modernizarea agriculturii.
Structura de organizare a producţiei agricole a judeţului Iaşi combină exploataţii agricole mici fără personalitate juridică, orientate către auto-consum, cu exploataţii agricole mari şi foarte mari, de tip comercial, rezultate în urma încheierii contractelor de arendă și/sau concesiune a terenului. Culturile care ocupă cea mai mare suprafaţă din terenul arabil sunt culturile de porumb, grâu, secară şi floarea soarelui. Structura culturilor agricole din judeţe a suferit modificări din cauza schimbării formei de proprietate de la începutul anilor ’90 dar şi din cauza sărăciei populaţiei care foloseşte porumbul în cantităţi mari, nemăcinat, ca furaj pentru animale. În plus, fermierii nu au şanse mari să opteze pentru o cultură mai profitabilă cum ar fi sfecla de zahăr sau cultura de lavandă, datorită cotelor și condițiilor impuse de Uniunea Europeană.
ZONE NATURA 2000 (conform Listei ariilor naturale protejate Natura 2000).
Pe teritoriul GAL Rediu – Prăjeni au fost propuse până in prezent un numar de 7 situri – 2 de tip SPA si 5 de tip SCI (SPA – sit de protectie specială avifaunistică, se propune pentru speciile de păsări enumerate în „Directiva Păsări”; SCI – sit de importanță comunitară – se propune pentru habitatele și speciile enumerate în „Directiva Habitate”.
| Numele zonei | Suprafaţa aflată pe teritoriul GAL | Caracteristici principale (clasificarea directivelor privind Habitatele, Păsări, Habitate şi Păsări) |
|---|---|---|
| Sărăturile din Valea Ilenei | 0,19 km2 (comuna Românești) | ROSCI0221 |
| Dealul lui Dumnezeu | 4,85 km2 (comuna Românești, comuna Românești, comuna Rediu) | ROSCI0058 |
| Valea lui David | 10,59 km2 (comuna Rediu, comuna Valea Lupului) | ROSCI0265 |
| Pădurea și pajiștile de la Mârzești | 1,41 km2 (comuna Rediu) | ROSCI0171 |
| Eleșteele Jijiei și Miletinului | 114,45 km2 (comuna Vlădeni, Gropniţa, Şipote, Movileni) | ROSPA0042 |
| Sărăturile Jijia Inferioară | 48,23 km2 (comuna Vlădeni, Gropniţa, Şipote, Movileni) | ROSCI0222 |
| Dorohoi-Saua Bucecei | 6,39 km2 (comuna Vlădeni) | ROSPA0116 |
PATRIMONIU ARHITECTURAL ȘI CULTURAL
Patrimoniul cultural al Judeţelor Iaşi și Botoșani (din care face parte şi GAL Rediu – Prăjeni) este impresionant (locul II pe ţară după Bucureşti), incluzând situri arheologice, case memoriale, monumente istorice si arhitecturale, complexe muzeale, reprezentând un număr de 1.641 monumente istorice de importanţă locală si naţională (40% din potenţialul Regiunii Nord – Est) si 128 monumente istorice de importanţă naţională (20% din potenţialul Regiunii Nord – Est).
Monumente istorice și clădiri de patrimoniu întâlnite pe teritoriul GAL:
1. În Şipote se află biserica cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil”;
2. Bisericile din Movileni, Potângeni şi Larga Jijia;
3. Situl arheologic de la Larga – Jijia, punct „Grădina”;
4. Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construită în anul 1930 – Gropnița;
5. Bisericile Mălăești, Foraști şi Sf. Împăraţi din Bulbucani;
6. Biserica Sfintii Voievozi – monument de arhitectură din Vlădeni, anul 1826;
7. Biserica din localitatea Borsa – 1826;
8. Clădirea gării – halta Iacobenii Vechi, este inclusă în lista monumentelor de arhitectură din județul Iași;
9. Situl arheologic de la Rediu, punct „Bădărau”;
10. Biserica din Munteni, Rediu –zidita de Vasile Lupu.
Trasee turistice
În teritoriu GAL există o serie de trasee turistice care sunt promovate pe pagina de Internet a Centrului de promovare turistică a judeţului Iasi, în comunele Gropnița, Movileni, Rediu, Românești, Șipote și Vlădeni.